Crede şi aşteaptă in tăcere

“Măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă-L!”( Iov 35:14)

Aşteptarea presupune un obiect al aşteptării, un timp si o finalitate. Aştepţi de la El poate un răspuns, sau să îţi vorbească, sau să lucreze, sau  aştepţi lumina şi ajutorul ca să vezi cum va rezolva El problema.

Dumnezeu se descoperă treptat. Răspunde prin feluri în care ne uimesc.

Cum să aştepţi? Ce ar trebui să faci în tot acest timp? În tăcere lucrează cu post şi rugăciune:  postul renunţării la propriile dorinţe si rugăciunea prin concentrarea atenţiei asupra a ceea ce El vrea să-ţi vorbească.

“Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.”(Plangeri Ieremia 3.26)

Răspuns primeşti în tăcere, atunci când faci linişte în tine însuţi şi laşi prezenţa lui Dumnezeu să te umple de pace. Când aştepţi ca El să îţi vorbească, faci linişte ca să-I auzi glasul. Îţi pleci urechea şi auzul devine mai fin. Te retragi din iureşul lumii, din amalgamul de voci care aduc tulburare. Poate că la capătul aşteptării vei afla lucruri la care nu te-ai fi aşteptat.

 Aşteptarea este timpul care lucrează zdrobire. În fiecare zi, puţin câte puţin, uleiul frumos mirositor se prelinge pe lângă petala zdrobită.

“Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.”( Romani 8:25)

Nădejdea este credinţa în plină activitate. Ea nu poate trăi decât într-un sol de greutăţi şi împotrivire. Vântul cel mai puternic îi întăreşte rădăcinile, întunericul cel mai profund o face să strălucească şi mai tare.

Aşteptarea este doar pentru o perioadă. Are o limită, nu este la nesfârşit. Este o vreme pentru aşteptare şi este un timp pentru rugăciune şi pentru acţiune.

Timpul de aşteptare la Dumnezeu a rămas acelaşi chiar dacă noi vrem totul repede şi ne-am obişnuit astfel. Nu mai avem răbdare să căutăm răspuns în cărţi pentru că ne-am obişnuit să-l avem pe loc, prin apăsarea unei taste.

De ce îngăduie Dumnezeu perioadele de aşteptare?

Ele produc răbdare, maturitate, zidesc caracterul. Asta este frumuseţea aşteptării în ochii Domnului, pentru că este vremea  în care Dumnezeu înfăptuieşte lucruri mai importante pentru viaţa ta decât însăşi lucrul aşteptat. În aşteptare, părtăşia noastră cu Dumnezeu se adânceşte. El ne pregăteşte, ne maturizează şi ne înarmează pentru lupta în care ne va conduce.

Aşteaptă pe Dumnezeu să lucreze în felul şi la timpul Său!

 “Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.”( Psalmii 130:5)